luni, 6 aprilie 2009

Ieri....azi....maine. Povestea unor alegeri.



Bun...sa vorbim(esc) despre alegeri. Stiti voi, chestia aia naspa pe care suntem nevoiti s-o facem din cand in cand. Pornim de la chestii de baza, simple, cum ar fi selectarea meniului sau a postului TV preferat si pana la acele alegeri care ne complica/simplifica viata. Nu exista scuze pentru alegerile pe care refuzam sa le facem, nu-i asa? Ba exista. Pentru ca alegerile trebuie plasate in timp, nu spatiu, ci doar timp. E esential. O alegere pe care am evitat s-o fac ieri se va prezenta altfel astazi si cu siguranta, diferetenele vor fi si mai mari maine.
Dar, chiar si asa, de ce refuzam sa facem unele alegeri? In viata ne lovim de multe ori de argumente solide asa ca alegerile ar trebui sa fie simple, nu? NU!
Ieri ai facut niste alegeri. Ieri erai mai tanar cu o zi, situatia arata altfel. Uneori albastra, alteori, mult mai rar, roz. Nu? Ca la urma urmei nu alegerile roz sunt problema ci alea albastre sau cu efect instant de albastreala. Ieri eram albastru, putin purpuriu pe la falci de la scrasnetul de dinti. Am comandat un frappe (holly shit) decofeinizat latte cu 3 paie si o umbrela si am primit o palma dupa ceafa. Asa ca am ramas la berea neagra (da, am un fix, trece cu apa de ploaie). Ieri am facut o alegere, buna zic eu. No regrets, doar asteptare. Cum ce asteptare? Asteptarea consecintelor alegerii.
Azi e azi. Azi inseamna asteptare. Dar, din fericire azi nu e ieri. Albastreala s-a dus, la fel si purpuriul, ideea bantuie pe undeva prin tartacuta mea, intr-un loc predesinat. Da, e nevoie de un spatiu adecvat pentru prelucrarea consecintelor alegerilor. Imi rod unghiile? Inca nu, urmeaza.
Maine. O sa vorbesc despre maine cand o sa fie azi. Pentru ca maine e departe, pentru ca maine nu exista, pentru ca eu, cel de maine, inca nu exist.