Pai....dupa cum spuneam, job-ul meu e simplu. Prestez trafic spatial, de fapt circulatie pentru a nu se intelege trafic cu stupefiante (bixtonim, chestii d-astea). Lucrez intr-o onorabila si respectabila dictatura sud-americana organizata dupa model taliban cu sharia si tot ce trebuie. Seful nostru cel mare, sau cum il alintam noi, DG-ul, este nou. Si cei 4 pitici conducatori de clan sunt noi si ei. Au ocupat in forta printr-un raid in absentiam scaunele calde ale fostilor sefi de clan/trib. O lovitura de dreapta la operatie urmat de un croseu la ficat si....Viva la revolucion. Acum stau, beau whiskean si fumeaza trabuce si-si soptesc planuri in barbile in crestere.....Buuuuuunnnnn.....De la statutul de coordonatori de plantatie au urcat in grad de general si-si numara trupele, efectivele tehnice, logistica. Si impart folosind semnul +. E bine, hilar, dar e bine. Si stai si te intrebi daca ai nimerit in Miserupia, tara celor 1000 de triburi de putangatani, vecini buni cu curlingii. Stiu, niste oameni tare cumsecade care locuiesc prin zona si ne fac atmosfera (i)respirabila.
Ei bine, eu sunt unul singur. Si mic. Si merg zi de zi in aceleasi locuri. Si ma intreb de ce n-am devenit inca miserupian cu acte in regula. Pentru ca asa ar trebui mai ales ca zi de zi trebuie sa gasesc noi motive pentru care nu am devenit (inca) fratii de sange ai albanienilor, alt trib foarte popular din acest colt pitoresc de lume.
A se citi asa: nu ma plang ca n-am cum. Aceasta este o fabulatie.
