miercuri, 10 martie 2010

Mania persecutiei

Astazi viata mi se pare complicata. Dar nu e. Deloc. Doar eu casc gura la toate prostiile. Stiu ca viata nu e complicata dar prefer sa cred ca e.
Am inceput prin a ma enerva. Stii tu de ce....Dar nu asta e problema. Ca nervii trec. In definitiv nu-i mare lucru, e doar o alta prostie pe care o voi rumega un timp dupa care se v-a duce dracului. Cu liniuta cu tot ca asa e normal, sa treci fara sa te strofoci pentru toate prostiile din viata atunci cand ai de-a face s-asa cu prea multe.
Ah, se poate si mai mult. Si tocmai d-aia....ai priceput?
Runda a 2-a. "Este" cate unii care sufera de mania persecutiei. Stii, acea boala acerba care-i loveste pe unii undeva intr-o zona cuprinse dintre picioare si pana in moalele capului. Ca dignostic, afectiunea asta se comporta astfel: daca tu blestem taximetristul care te-a stropit pe trecerea de pietoni (evident, in gand) si ai o moaca mai belicoasa/scarbita (si eu am cu tot cu moaca mea rotunda), atunci din celalalt colt al incaperii (sau chiar al cladirii) se trezeste unu' (a se citi una in cazul asta) care se va simti vizata. Pacientul(a) va cherlai impotriva injustitiei divine si a comportamentului tau care o lezeaza profund. Ea va interpreta orice cuvant rostit ulterior de un eu nelamurit ca pe un afront crunt. In cazul curent se vor formula cvasi-amenintari si batai de obraz iar moi, care nu sta bine cu rabdarea decat atunci cand vrea (s-acu nu "vrea"), o va trimite dupa mutu repejor dar doar in gand si doar ulterior. Ca' sincer sunt uimit. Atat de uimit ca's de-a dreptul perplex. Pai di she? Pentru ca....inca mai pot ramane uimit. Comportamentul semenilor mei de cladire inca ma uimeste. Eu stiu ca sunt suficient de cretin cateodata (a se citi "destul de des") dar uneori cretinitatea mea caracteristica paleste. Nu in fata cantitatii ci in fata modului de exprimare al cretinitatii altora. Care nu's mai cretini ca mine da's mai altfel. Si nu pricep. Si nu inteleg de ce dracu ar trebui sa pricep.
Una bucata blonda face mutre la mine. Si balmajeste ceva care s-ar traduce asa: ai facut destul rau azi....o sa vezi tu....poate ca intr-o zi....What? Da' ce-am zis bre? Vocea blonda susura: esti atat de veninos ca te-ai otravi singur daca te-ai musca de limba. Whoa? Da' ce-am zis bre, ma repet fara accent.....Las' ca sti tu. Pai stiu ce-am zis dar nu stiu unde-i focul care te opareste pe la.....Pe unde te-o opari pe tine de esti asa oparita.
Unii oameni pur si simplu receptioneaza in plin cam tot ce se invarte. Iar eu zic asa: ce-are mah nebuna asta iar? S-atat. Ca mai departe nu mai pot. Chiar de ar fi normal, moral, benefic....nu mai pot. Nu mai vreau. Imi bag picioarele, zambesc si sterg totul cu buretele in catalogul "neimportant". Cine dracu sunt eu sa fiu stresat de toti nebunii stresati de mine? :-)