Cateodata oamenii tac. Pur si simplu. Dispar. Ies din peisaj. Nu vorbesc de fapt despre oricine ci de acele persoane apropiate. Familiare.
Te trezesti prins in rutina in care nu mai discuti cu adevarat. In care nu-ti mai imparti impresiile, nevoile.....pur si simplu taci. Sau, in cel mai bun caz, totul se transforma intr-un mecanic: "ce faci?" "bine, tu?". Pauza. De ce?
Cateodata oamenii simt nevoia sa taca. Sa dispara. Sa se ascunda. Sa se fereasca de cei care ar vedea ce se intampla in ei.Astfel pot evita explicatiile. De ce? Ce fel de prieten mi-ar fi acela care nu mi-ar asculta explicatiile, fie ele si stanjenitoare? Cat de mult din noi lasam oare sa se vada? Cat de des ne permitem sa lasam toate barierele jos? E un joc riscant, recunosc asta dar doar asa poti obtine ceva ce nu-ti este la indemana de unul singur. In 99% dintre situatii vei rata. Dar pentru restul de 1% merita.
