Ma trezesc cu ochii mici. Logic. Din fericire, nu ma doare capul. Cineva ma imbie cu un pahar de vin....Ma, sunteti nebuni? Cica in loc de spalat pe dinti. Ofuscat, il trimit la origini pe binevoitor si ma apuc sa rod niste telina murata. Iute. Cum imi place mie. Dupa aia urmeaza un morcov, deja ma simt mai bine.
Avem ganduri razboinice. Balta e plina de peste, noi stim de asta, el, pestele, stie asta. Ar trebui sa existe intelegere, in schimb totul e blocat de o panza compacta de apa sub care monstrul se ascunde indaratnic. Dar nu pentru multa vreme.
Aruncam sculele in masina. Apoi aruncam sculele in apa. Apoi amicul zboara in apa pentru ca s-a gandit sa-mi doneze din berea lui. Pare gelos pe performanta mea cu trandafirii. Norocul lui ca e cald afara si ca s-a tinut bine pe picioare. Nu-i nimic, pe data viitoare.
Monstrii vin. Multi. Adica vreo 3-4. Ma uit la ei, ei se uita la mine. Lasa frate ca's buni prajiti. Vreo 2-3 sute acolo. Buuuunnnnn.....hai, fuga inapoi in apa. Nu bah, pastreaza-i ca....ii arunc un dute-n si dau cu pestele in el. Il ratez si pestele fericit scapa. Vine politia de frontiera in ultimul ragnet de jeep. Automat, populatia nedetinatoare de permis evacueaza zona inainte ca agentu' sa se arate cu pistol Carpati, pulan si cascheta. Nu e un tuzgureanu, e un tip tanar, amabil. Il face scapat pe unul dintre "infractorii" care nu a fost suficient de rapid. Sefu' se incrunta putin dar nu zice nimic fiindca e agasat de doi pescari dornici sa intre in legalitate. Va duceti la Oltenita si dati bani pe-acolo. Cam asa ceva.
Politia pleaca. Noi ramanem. Mananc cascaval cu muraturi si beau cola. Suna bine. Soare afara, peste ioc dar noi suntem fericiti. Amicul bea o bere, se scarpina in fundul paharului si zice:
Mergem pe canalul 2. Acolo prindem. Eu dau sa protestez dar pescarii sunt hotarati. Strangem scule, plecam pe camp. Iar. Urmeaza o cursa cu obstacole si top 40 Kiss FM. Ne uitam la bulgari, la Dunare, plescaim dupa rate, gaste si alte oratanii si evitam in ultimul moment un porc picat din stuf. Sau poate era vaca. O fiara feroce in orice caz.
Ajungem pe canal. Chiar ca canal cu cacafonia de rigoare. Tulbure, murdar si plin de peste si asta. Cat degetul. Prindem de rupem adica 2-3 de caciula (a se citi kile) si din nou berea din amic vine cu idei. Nu nu, e tulbure apa. Mergem pe alt canal.
Ok, o facem si pe asta. Dar, de ce sa ne intoarcem si sa mergem pe un drum stiut? Nuuuuu.....e prea plictisitor. Si uite asa, ne invartim vreo 2 ore pe tapsan pentru ca drumul (wow) se terminase. O luam prin semanaturile alora de ne injurau (incredibil dar erau unii care nu apreciau efortul nostru de a razbi acolo unde n-a mai razbit picior de masina). Mergem si mergem si ascultam. Amicul bea bere. Din fericire a trecut de mult in dreapta. E fericit, stie unde e pestele.
Ne ataca cainii sau oile unor ciobani. Nu's prea sigur dar stiu ca nu's blond. Am fost cand eram mic. E chiar la canalul mult dorit. Fericit ca dihaniile nu stiu cum e cu inchiderea centralizata, astept sa dispara. Fug de mirosul ciobanului. Noi ramanem inauntru tot din cauza asta. In sfarsit, fara cioban si caini, coboram si intindem sculele. De pescuit. Am prins mai mult in cada de-acasa. Imi vine ideea sa intru in balta pentru a da pe mal dar unul dintre camarazii de arme e om cu mintea la cap. Imi zice ca ar fi pacat sa fiu mancat de crocodilii trimisi de bulgari sa ne manance pestele si ciobanii.Gluma e proasta, la fel sunt si eu dar tot nu intru. Nici pestele nu iese, nici mic si sigur nici mare.
Amicul planuieste crapi la gratar. Cum nu-i prindem trebuie sa-i cumparam dar asa e la pescuit. Plecam sa luam peste de la sursa, recte pescari adevarati, si intre timp dam raportul prietenilor ramasi acasa. Am prins de toate, crapi, carasi, stiuci....Aia rad pe speaker, noi le promitem poze. Mizam pe pestele de la pescarii adevarati dar vai....nici astia nu prind! OMG!!!!!
Suparati, revenim la mititei. Atmosfera idilica. Astia ma alearga ca vorbesc la telefon de 30 de minute cu o prietena. Invariabil vine vorba de femei si de laude si de tot restul. Eu si amicul ne luam reciproc de surori, ca deh, ne cunoastem. Eu beau cola, el vin rosu. Culoarea e identica. Gustul difera.
Mancam mititei. In scarba. Cred ca unul de altul. Cartofii copti sunt cruzi, back to the drawing board. Apoi meci. Ca orice pescari true emo kidds, ne uitam la Romania-Serbia. N-avem seminte, mancam saratele si Snickers. Nu nu, tenisii amicului nu ne imbie si incepe sa faca glume cu ciorapi. Tipic, noroc ca maine revenim acasa la dusuri.
Romania mananca bataie la fotbal, amicul mananca bataie la table. Se supara si vrea la culcare. Ziua 3? Nu, vreau acasa. Asta a vorbit toata noaptea si cred ca a incercat sa ma tina in brate. Trezire stupida. Duminica trecuta vs duminca asta. Ce prostie.....Invariabil incep sa ma gandesc aiurea, la cine nu trebuie. Gust amar.....si n-am baut nimic.
